Localitatea Săcărâmb face parte din Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni.
Și-a luat numele după dealul cu același nume, situat între culmile Haitău și Frăsinata.
Primul document care atestă denumirea localității Săcărâmb (12 iulie 1770) aparține renumitului mineralog Ignaz Edler von Born, fiul lui Ludovic.

În împrejurimile Săcărâmbului, la poalele Cetrașului, au fost descoperite, în 1860, un vas conținând monede de aur și un lanț de bronz. Monedele sunt republicane romane, cunoscute a fi întrebuințate în relațiile de schimb de către daci înainte de cucerirea romană.

Săcărâmbul a fost un oraș minier unic în lume, pe teritoriul căruia au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, două dintre ele fiind unice în lume, altele 5 fiind identificate doar în Africa de Sud.
Prima galerie minieră și-a făcut loc prin pereții muntelui în anul 1746, iar până astăzi s-a atins pragul sutelor de galerii. Timp de 128 de ani (1748-1876), timp în care complexul minier a fost considerat cel mai rentabil din Europa, s-au obținut peste 40 de tone de aur din acest zăcământ.

Numele acestei localități a făcut repede înconjurul Pământului stârnind un interes deosebit în rândul oamenilor de știință, atât prin complexitatea structural-genetică a zăcământului dar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a mineralelor: krenerit, muthmannit, săcărâmbit (nagyagit), telurit, petzit, silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci – telurul – demonstrând în același timp ca aurul intră în reacție chimică cu alte elemente. Interesul stârnit de zăcământul Săcărâmb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul de studiu a numeroși cercetători de la universitățile și instituțiile geologice din Viena, Budapesta, dar și de la academiile miniera din Freiberg, Bibram, Leoben și Graz.

Între anii 1802-1814, Săcărâmbul a constituit un centru al iluminismului românesc reprezentat de Școala Ardeleană, prin protopopul greco-catolic de Săcărâmb, Vasile Coloși, care, alături de Petru Maior, a avut contribuția majoră în redactarea primului lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de Lexiconul de la Buda.

Biserica trăsnită a fost o biserică greco-catolică zidită în 1800 și distrusă de către un trăsnet după 170 de ani. Ruinele ei veghează încă orașul de pe creasta pe care a fost așezată. Cea mai veche biserică este însă biserica romano-catolică, zidită în 1777.